LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI a devenit o asociație literară puternică ce impune tot mai mult respect pe piața literară românească

Asociația  literară LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI are ca fondator pe 
scriitorul Al. Florin Țene ( născut 1942 în Drăgășani, Vâlcea, este un scriitor cu 58 cărți publicate). Asociația își are sediul central în orașul Cluj-Napoca și are ca deviză fraza: Scriitorul trebuie să fie o ființă liberă, opera lui, mare sau mică, o va prețui numai Dumnezeu. Liga Scriitorilor permite ca fiind membru al acestei asociații literare să poți rîmâne și membru al altor asociații literare. Liga are filiale în mai multe orașe din țară și câteva filiale în străinătate, în SUA, Anglia, Serbia, Ungaria, Canada, Australia, Franța, Italia. Există cel puțin 16 cenacluri literare în filiale diferite ale Ligii care editează  reviste literare precum Agora literară  la Cluj, Cetatea lui Bucur la București, Heliopolis la Timișoara, Carpatica, revistă ce apare la Pitești, a filialei Argeș și Vâlcea, Moldova literară care apare la Iași, Dobrogea culturală care apare la Constanța, editată de nucleul de scriitori de la cenaclul literar al Cercului militar Constanța, Constelații diamantine, revistă de cultură universală, fondată la Craiova, având redacția în acest municipiu, cu redactori membrii de onoare profesori universitari precum Remus Rus, Florin Agafiței, George Popa și un diplomat ambasador Petre Gigea-Gorun dar și redactori asociați din SUA, Anglia, Germania, Canada. Toate aceste reviste literare apar cel mai adesea cu unele întârzieri față de datele promise de apariție datorită, uneori, dificultăților financiare inerente ce se produc la tipărirea unei reviste literare în România. Când apar, unele dintre aceste reviste sunt tipărite în condiții grafice de excepție. Filiala de la sediul central din Cluj-Napoca editează cu ajutorul editurii Napoca Nova un Almanah Literar, numărul 1 al acestuia având subtitlul Mireasma zăpezilor noastre. Anual sau de câte ori este nevoie, președintele Ligii, Al. Florin Țene are o teleconferință cu conducătorii filialelor din țară și străinătate prin intermediul internetului, prezentându-se bilanțul activităților din anul care a trecut și făcându-se proiecte pentru noul an de activitate. Filiala din București,condusă de scriitoarea Elisabeta Iosif a editat și publicat la sfârșitul lunii ianuarie 2015, o antologie de poezie a membrilor Ligii Scriitorilor intitulată Planeta iubirii
Anual, așa cum îi stă bine unei asociații literare, sunt oferite premii literare membrilor dar și nemembrilor Ligii Scriitorilor pentru lucrările cu caracter literar, considerate cele mai bune ale anului precedent. Pentru literatura publicată în anul 2014, Liga Scriitorilor acordă următoarele premii:


Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru poezie:
1. Ovidiu Vasile – „Sărutul inflorit”
2. Mihaela Aionesei – „Insomniile bufnitei”
3. Sandu Catinean din Bontida – „Ulița cu trandafiri”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru proza scurta:
Dorina Vladi – „Bisturiul si vioara”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru roman:
1. Adela Sturza – „Intre doua lumi”
2. Virgil Stan – „Parfum de orhidee”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru critica literara:
Antonia Bodea – „Printre file”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru memorialistica:
Titina Nica Tene – „Drumul spre suflet”

Premiul Ligii Scriitorilor din Romania pentru monografie:
Stefania Kory Calomfirescu – „Prof.Dr.doc. Crisan Mircioiu despre mari personalități în medicina”

Premiul Ligii Scriitorilor din Romania pentru istorie:
Onufrie Vinteler si Diana Tetean – „Problema transilvana. Disputa teritoriala romano-maghiara și URSS 1940-1946. Documente din arhivele rusești”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru antologie:
Puiu Raducan – „Mama”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru spiritualitate:
Cornel Udrea – „Lulu, povestire monografica”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI  pentru proza umoristica:
Stefan Buzarnescu si Iacob Ionel-Bencei –  „Psihologie piesalogico-umoristica”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru poezie pentru copii
Gheorghe Vicol – „Lăutarii din zarzăr”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru publicații periodice:
Editura Napoca Nova – cele 4 antologiile trimestriale

Festivitatea de premiere a avut loc loc în cadrul ședinței lunare a Cenaclului „Artur Silvestri” al LSR, joi, 26 februarie, incepând cu orele 17, în Sala Oglinzilor din cadrul Cercului Militar Cluj.


Nicolae Manolescu a publicat Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, o carte memorabilă pe care trebuie să o aveți în biblioteca dumeavoastră

Profesorul universitar, criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu, este cel mai important om al literaturii române din ultimile decenii, personalitate care, cel puțin aparent, decide cine face parte din pantheonul valorilor literare românești și cine nu. Ideea este redusă la fraza, dacă eu te trec în istoria literară exiști, dacă nu, nu. Verdictul este extrem de grav pentru că poate desființa un nume din literatură prin omisiune. Istoricul literar este un fel de Dumnezeu. Și cum nu poate fi totuși Dumnezeu, meseria lui este una dintre cele mai ingrate pentru că poate șterge destine literare în funcție de simpatii. Când este vorba de literatura clasică lucrurile sunt clare, s-au scris numeroase antologii critice despre diverși scriitori, timpul a putut să cearnă prin sita lui nemiloasă valorile și să le fixeze clar, să le expună într-un muzeu virtual ce reprezintă o parte din esența culturii românești. Lucrurile devin imposibil de dificile atunci când este vorba de literatura contemporană. Doar în București, Uniunea Scriitorilor are aproximativ 2500 membrii. Cei din țară sunt încă și mai mulți. Mai sunt și scriitorii din Societatea Scriitorilor Români, cei din Liga Scriitorilor, cei din societăți și asociații literare locale, mulți dintre ei, cu o operă literară valoroasă dar pe care Nicole Manolescu nu îi bagă în seamă pentru că nu fac parte din Uniunea Scriitorilor dar care sunt tot cetățenii aceleași patrii, România. Mai sunt și scriitori români cu domiciliul în străinătate care au lucrări literare memorabile. Când a fost ales Președinte al Uniunii Scriitorilor, scriitorii care l-au votat pentru această funcție i-au dat o misiune, să-i facă vizibili. Dar întrebarea este, pe care din cei 2500 de scriitori ai Uniunii Scriitorilor filiala București să-i faci vizibili ?, pentru că e clar că tehnic este imposibil deoarece oricum, cei mai mulți vor rămâne invizibili. Pe ce criterii să produci scoaterea din conul de umbră?  În ultimii ani, la acordarea premiilor Uniunii Scriitorilor s-au conturat anumite criterii: să fi universitar, de preferință coleg cu domnul profesor, să faci parte sau să fi făcut parte din echipa de la România Literară, să faci parte din redacția unei reviste literare a Uniunii Scriitorilor, să fi filolog, să fi făcut parte din anturajul domului profesor. Evident, dificilă misiune. Uneori scriitorii se revoltă, cum a fost protestul scriitorilor cu ocazia acordării premiului național pentru poezie al Uniunii Scriitorilor pe anul 2014. Dileme, dileme vechi.

Și totuși, apariția unei cărți scrise de profesorul  Nicole Manolescu reprezintă o sărbătoare a spiritului, nu numai pentru specialiștii din domeniul istoriei literare, ci pentru toți cei care citesc cărți. Și suntem mulți cei care citim cărți, și am constat că sunt și cărți deosebite, care au intrat în conștiința publicului despre care, domnule profesor, nu amintiți nimic nicăieri. Întotdeauna o să existe cârcotași și nemulțumiți. Nu-i băgați în seamă domnule profesor!

Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, Editura Paralela 45, 2014.

Societatea Română de Haiku și Cenaclul Literar de Haiku




Apariția genului poetic haiku,specific literaturii japoneze, în România,se datorează unei cărți scrisă de Florin Vasiliu și Brândușa Steiciuc intitulată Interferențe lirice: Constelația Haiku (1989). In 1990 Florin Vasiliu (născut 1929- decedat 2002) editează revista HAIKU iar apoi, un an mai târziu, în 1991 pune bazele Societății Române de Haiku, având printre membrii fondatori poeți importanți ai literaturii române precum Marin Sorescu, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Acsan, Aurel Rău, Emil Burlacu, Dumitru D. Ifrim, Mioara Gheorghe și alții. Tot Florin Vasiliu a afiliat, câteva luni mai târziu, această societate la Asociația internațională de Haiku din Tokio. În 1993 înființează Editura Haiku.





 Actualmente, dacă doriți să luați contact cu acest gen poetic vă puteți duce la cenaclul Haiku al Societății literare specializată pe haiku, în fiecare a treia zi de miercuri a fiecărei luni din an, la sala Dalles, între orele 14-16, în sala de cenaclu de la etajul 3. Președintele Societății de Haiku din România este  prozatorul și poetul  Valentin Nicolițov.

Poezia HAIKU este o poezie cu formă fixă alcătuită din  3 versuri, ce formează un poem complet, instantaneu al realității, considerat de unii asemănător cu fotografia, care conține  17 silabe repartizate 5, 7, 5 silabe pentru fiecare vers . Cel mai complet ghid asupra regulilor pe care trebuie să le respectați pentru a compune versuri haiku, bineînțeles dacă doriți să abordați acest gen poetic, îl găsiți la adresa:

                                                 
                                                                          https://alxhaiku.wordpress.com


Acest gen poetic pare a fi apărut încă din anul 1600 în Japonia, așa numita poezie Hokku, percepută astăzi ca poezie Haiku. Poezia Haiku s-a impus prin cartea Drumul îngust spre îndepărtatul nord scrisă de  Matsuo Basho, locul de naștere al acestui poet japonez,  Ueno fiind orașul unde anual se desfășoară cel mai popular festival de literatură din Japonia. 
În anul 2010 concursul de poezie haiku Japonia-Uniunea Europeană a fost câștigat de românul Eduard Țară.
Președintele Uniunii Europene, Van Rompuy, este creator de poezie haiku, el publicând un volum de poezie haiku.
Dacă doriți să fiți la curent cu activitatea HAIKU în România și în întreaga lume, accesați:

                                                             http://revistahaiku.blogspot.ro

Blogurile autorilor de poezie HAIKU din România le găsiți la adresa :

                                                             http://blogurihaiku.blogspot.ro



VALENTIN NICOLIȚOV este președintele Societății de Haiku si publică cel de al treilea roman al său, intitulat Între două lumi





Miercuri 18 februarie 2015, la sediul Universității Populare Ioan I Dalles, a avut loc lansarea de carte a volumului Între două lumi a scriitorului Valentin Nicolițov. Cartea a fost prezentată extrem de competent, cu numeroase analize minuțioase asupra textului literar de către scriitorul Radu Cârneci. Participanți la această lansare de carte au revelat calitățile deosebite ale artei literare ale autorului acestui volum.


Valentin Nicolițov (nascut 1945), absolvent al Institutului Politehnic Cluj, devenit comandant la tancuri, ieșit la pensie cu gradul de colonel, a fost toată viața un pasionat al creației literare pe care și-a perfecționat-o la cenaclurile literare Nicolae Labiș din Brașov, la cenaclul revistei Viața Armatei, la cenaclul Vasile Cârlova al Cercului Militar Național, la cenaclul Mircea Eliade al Societății Scriitorilor Români, și nu în ultimul rând la cenaclul de literatură Haiku, fiind președintele Societății de Haiku și secretar general de redacție al revistei HAIKU, revistă de interferențe culturale româno-japoneze.
A mai publicat un volum de proză scurtă Iubiri risipite (2001) și încă două romane, O singură iubire (2005) și Exerciții de respirație (2009). A publicat poezie haiku în mai multe antologii, unele bilingve sau trilingve.




Valentin Nicolițov, Între două lumi, Editura Societății Scriitorilor Români, 2015.

Editura Humanitas reeditează Podul Mogoșoaiei de Gheorghe Cretzulescu, capodoperă a memorialisticii românești

Istoria străzii Podul Mogoșoaiei începe încă din 1688 când domnitorul Constantin Brâncoveanu devine domnitorul Țării Românești și când decide să facă un drum între moșia sa de pe malul Dâmboviței și cea pe care o avea la Mogoșoaia, trecând prin moșiile boierilor Cantacuzini și Bălăceni care au fost convinși să cedeze spații pentru această lucrare care a devenit una de utilitate publică. Pentru a nu fi prinse trăsurile în noroi, după ploi, și pentru că încă nu se inventase asfaltatarea străzilor, tot bulevardul a fost tapetat cu bârne de lemn, ceea ce îi dădea aspect de pod, din această cauză s-a numit Podul Mogoșoaiei. În 1824, această pavare cu bârne a fost desființată, bulevardul fiind pavat cu piatră cubică de granit. Cu timpul, Podul Mogoșoaiei a devenit cea mai importantă stradă a Bucureștiului, cea mai aglomerată, cu magazine de lux, hoteluri cu arhitectură tot mai sofisticată, case boierești opulente, biserici impozante, instituții oficiale ale statului, Palatul Regal. Denumirea Podul Mogoșoaiei a fost schimbată în 1878, după ce România a câștigat Războiul de Independență și Armata Română, triumfătoare, a defilat pe această stradă ce avea tot mai mult aspect de bulevard, numele nou fiind Calea Victoriei. Pe acest bulevard, în diferite locații, s-a scris, nu o dată, istoria nu numai a Bucureștiului ci a întregii Românii. A fost un soi de centru spiritual al țării și numeroase evenimente culturale, inclusiv ale literaturii române, multe de o importanță deosebită, au avut loc aici. Cartea lui Gheorghe Cretzulescu este un monument cultural de relevare a istoriei și o capodoperă a memorialisticii românești.
Gheorghe Cretzulescu, Podul Mogoșoaiei, Povestea unei străzi, Editura Humanitas, 2014

Regele Carol I în opera Reginei Elisabeta, o carte eveniment despre opera scriitoarei Carmen Sylva, pseudonimul literar al Reginei Elisabeta

Autoarea acestei cărți, Silvia Irina Zimmerman, decorată cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, este poate cel mai bun cunoscător al operei literare  a scriitoarei Carmen Sylva, pseudonimul de scriitor al Reginei Eisabeta, având un doctorat tocmai despre opera literară a celei dintâi Regine a României. Reparcurgând scrierile Reginei Elisabeta, autoarea studiază modul în care este prezentată imaginea Regelui Carol I, fondatorul statului român modern,  un personaj istoric extrem de important pentru istoria României, devenit personaj literar. Volumul se încheie cu publicarea integrală a jurnalului de călătorie intitulat Pe Dunăre din 1905 al Reginei Elisabeta. În volum sunt reproduse numeroase fotografii din Arhiva Princiară din Wied.
Cartea are un Cuvânt înainte scris de ASR Principele Radu al României și o prefață a prof. Dr. Nicolae-Șerban Tanașoca.
Așteptăm publicarea întregii opere literare a scriitoarei Carmen Sylva, prea puțin cunoscută cititorului român.




Silvia Irina ZimmermanRegele Carol I în opera Reginei Elisabeta, La 100 de ani de la moartea Regelui Carol I al României (1839-1914),  Editura Curtea Veche Publishing, Colecția Cărți Regale, 2014.
















Un film documentar memorabil despre viața poetei Carmen Sylva, prima Regină a României moderne.




Carmen Sylva - Redescoperirea unei sensibilități - Un film documentar de excepție 

Violeta Craiu este poeta plaiurilor brăilene și își lansează volumul VERSURI RĂTĂCITE ÎN BALTA BRĂILEI

Violeta Craiu (nume real Georgeta Cârjan, nascută Vițulescu) a lansat marți, 10 februarie 2015, în sala Fanuș Neagu a Bibliotecii Județene Panait Istrati din Brăila, volumul de poezie Versuri rătăcite în Balta Brăilei. Universul versurilor este cel al pescarilor lipoveni care din lotcile lor ce parcurg Delta miracolelor, inundă lumea cu povești și cu istorii fabuloase cu Chira Chiralina, Terente, tanti Elvira...
Născută în 1955 la Brăila, este o persoană care aparține acestor locuri, într-un fel este copilul teribil al Brăilei, urmând liceul și Facultatea de Management și Marketing în Afaceri din Brăila, având specialitatea de economist, luându-și și un masterat în Management în administrație și servicii publice. Este Inspector la Direcția de Sănătate Publică Brăila. Tot în Brăila s-a căsătorit și are un copil.







A mai publicat două romane Anemona și Agonia fericirii  și trei volume de povestiri scurte și un volum de versuri intitulat Muze sub aparențe (2010). A mai apărut în numeroase antologii și almanahuri literare.
Este rudă cu poetul Panait Cerna.

Violeta Craiu, Versuri rătăcite în Balta Brăilei, Editura PIM, Iași, 2014

Ierusalim Târg International de Carte, 8-12 februarie 2015

La Complexul HaTachana HaRishona are loc cea de-a 27-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Ierusalim și care se desfășoară o dată la doi ani şi care anul acesta are ca temă”Cărți vizuale”. Premiul Ierusalim pentru anul 2015 este acordat scriitorului albanez Ismail Kadare, „un autor care exprimă prin scrisul său libertatea Omului în Societate”.  România participă cu un ștand oganizat de Ministerul Culturii  care i-a invitat pe scriitorii Andrei Oișteanu şi Cătălin Mihuleac, jurnalista Carmen Gavrilă, istoricul Adrian Cioflâncă și dl Alexandru Florian, Directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel, scriitorii Bogdan Hrib, Ioan T. Morar, Horia Gârbea și Sorina Chiper. Standul României prezintă, între altele, cărţile ”Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu” de Andrei Oişteanu (ediţie nouă, Ed. Polirom), ”Mircea Eliade. De la magie la mit” de Moshe Idel (Ed. Polirom), albumul „Pogromul de la Iaşi” de Radu Ioanid (Ed. Curtea Veche şi Ed. Elie Wiesel), volumul de poezie „Bunica fetiţă şi povestea ei” de Suzana Raweh şi Dafna Schoenwald (Ed. Curtea Veche şi Ed. Elie Wiesel), romanele „America de peste pogrom” de Cătălin Mihuleac (Ed. Cartea Românească), „Negru şi roşu” de Ioan T. Morar şi „Oamenii eternităţii nu se tem niciodată” de Shani Boianjiu (Ed. Polirom), precum şi volumul de reportaj „Revolta Orientului” de Carmen Gavrilă (Ed. Polirom). Editurile românești care participă la realizarea expoziţiei de carte din cadrul standului naţional al României sunt: Adenium, Cartea Românească, Casa de Pariuri Literare, Casa Radio, Corint, Curtea Veche, Editura “Elie Wiesel”, Editura Familia, Editura Muzeelor Literare, Gama, Gramar, HAC!, Hasefer, Humanitas, Humanitas Fiction, House of  Guides, Editura Institutului Cultural Român, Institutul European, Max Blecher, Editura Militară, Monitorul Oficial, Nemira, Niculescu, Orizonturi, Polirom, RAO, Teopiticot, Tracus Arte, Trei, Vivaldi, Vremea. Un rol esențial în buna prezentare a standului românesc îl au cele două asociații ale scriitorilor evrei de limbă română din Israel.

                                                       Ismail Kadare, premiul Ierusalim 2015

Societatea Scriitorilor Români editează REVISTA ROMÂNĂ DE VERSURI ȘI PROZA

REVISTA ROMÂNĂ DE VERSURI ȘI PROZĂ este un periodic lunar al Societății Scriitorilor Români având Consiliul Director format din George Ursa - președinte, Florin Grigoriu - prim vicepreședinte, Marietta Matei - vicepreședinte, Florica Jonea - vicepreședinte, Zenovia Zamfir - membru. Redactor șef este poetul și filozoful George Ursa. În revistă publică membrii și nemembrii ai Societății Scriitorilor Români, o parte din materialele publicate fiind cele citite în cenaclul literar Mircea Eliade, cenaclu literar aflat sub egida Societății Scriitorilor Români. Ședințele de cenaclu se desfășoară în ultima zi de marți a fiecărei luni, (în afară de lunile iulie și august când este vacanță), între orele 14-16, la etajul 3, sala Dalles, accesând intrarea unde este Anticariatul. Cei ce doresc să achiziționeze această revistă literară o pot face la adresa C.P. : 8-142, București, sector 4,  sau pot achiziționa revista în ziua când se desfășoară ședința de cenaclu de la conducerea acestui cenaclu literar deschis tuturor oamenilor talentați care vor să-și expună creația literară unui public avizat și iubitor de literatură.
Cei ce îl cunosc pe scriitorul George Ursa îi adresează acestuia CONDOLEANȚE pentru prematura săvârșire din viață a fiului acestuia în vârstă de 32 ani, neexistând durere mai sfâșietoare pentru un om decât pierderea în plină tinerețe a propriului copil. Dumnezeu să-l odihnească pe acest tânăr excepțional și să-l primească printre îngerii lui.

Costel Ghiță este un poet CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI





Poet în stil clasic, admirator al lui Eminescu, Macedonski, al domnitorului Brâncoveanu, compozitorului Ciprian Porumbescu, cărora, le dedică versurile sale, nostalgic prin viața trecătoare, patriot, iubitor al femeii eterne, cântându-și dezamăgirile din dragoste, totul redat printr-o stilistică variată, inclusiv prin explorarea ființei sale religioase, poetul Costel Ghiță este un hipersensibil care ne încântă cu versurile sale pe care nu o dată le introduce în canoanele formei poetice fixe precum sonetul sau rondelul.


Costel Ghiță, Călător prin anotimpuri, Editura Amurg sentimental, București, 2014.

Camelia Șerbu este o tânără poetă ce își lansează în Oltenița volumul de debut intitulat Frânturi de vise,

La biblioteca Municipală Oltenița, în 29 ianuarie 2015, a avut loc o festivitate de lansarea de carte, a volumului de poezie Frâturi de vise, autor Camelia Șerbu. Radio Tv Oltenița a prezentat înregistrări de la această manifestare. Comunitatea locuitorilor din Oltenița este foarte mândră de poeta lor, care îi reprezintă. Mult succes Cami !

Accesați această lansare de carte a unei tinere poete, iubită de comunitatea în care trăiește prin vizionarea video de mai jos.

Publicația CLIPA Magazinul actualității culturale românești

Publicația CLIPA Magazinul actualității culturale românești, care îl are ca director fondator pe scriitorul Dinu Săraru și ca editor Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște țărani”, are una din cele mai titrate redacții dintre revistele românești de cultură. Astfel, din recacție fac parte  Acad. Dan Berindei, Acad. Dinu C. Giurescu, Acad. D. R. Popescu, Acad. Alexandru Surdu, Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, Acad. Răzvan Theodorescu, Acad. Vasile Tonoiu, † P.S. Emilian Lovişteanul, Lect. univ. dr. Irina Airinei, Vartan Arachelian, Prof. univ. dr. Jean-Jacques Askenasy, Prof. univ. dr. Ilie Bădescu, membru AOŞR, Dr. Andrei Cărpeneanu Dumitru Constantin, Prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, Drd. Mălina Conţu, Prof. univ. dr. Paul Dobrescu, Nicolae Dragoș, Prof. univ. dr. Dana Duma, Alina Epîngeac, Dr. Ion Ghinoiu, Mircea Radu Iacoban, Nicolae Iliescu, Andrei Magheru, Prof. dr. George G. Potra, membru AOŞR, Prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu, Prof. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin, Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru AOŞR, Prof. univ. dr. Gerhard Seel,  Tiberiu Stama, Prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, membru AOŞR, Redactor-șef Drd. Alexandra  Săraru, Secretar general de redacție  Elena Văduva.



Articolele revistei sunt de un înalt nivel cultural și de erudiție, și din această cauză revista a primit Distincția Culturală a Academiei Române. Pentru a lectura această revistă de nivel academic accesați la adresa :

                                                                             www.revistaclipa.com

Revista de limbă română Clipa.com din S.U.A. va apărea numai pe Internet începând cu 1 ianuarie 2015

După cum ni se spune chiar din antetul revistei, publicația Clipa.com este cea mai veche revistă românească din SUA. Este un săptămânal independent de informație socio-politică dar și culturală. Începând cu 1 ianuarie 2015 revista apare numai pe Internet. Revista poate fi accesată folosind adresa
                                                                                                      www.clipa.com